Arhivă
-
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 27 Nr. 27-28 (2023)Studies contained in the double issue, 27-28, of the scientific periodical Artes. Journal of Musicology outline two distinct sections of research. The first originates in papers presented or associated with the theme of the International Conference of Doctoral Schools of the “George Enescu” National University of Arts (3-5 November, 2022): Intersections in artistic research: the model of the Other and the culture of mobility. The second brings together particular studies of fundamental musicology and applied artistic research, reflecting the diversity of disciplines, of lines of musical professionalism.
In the world of music, the model of the Other is present in all branches of creation and research, and is one of the driving forces behind the advance towards new horizons. The visionary composer who prefigures musical language is followed, studied, rediscovered; the masterpiece gives rise to successive, performative and hermeneutic interpretations; the prototypical creation is a school, assimilated, applied and surpassed. The performer with a special sensitivity, the one who reveals new meanings of the opus with his great mastery, is followed, adored, imitated, analysed. Even the world's authoritative musicologists have become stars of the public flow of ideas, generating new directions in musical thinking, in relation to society and culture. The natural need of the Romanian artist, teacher, theorist to keep up with developments in the international environment also leads to the identification of models of teaching or cultural practices. On the other hand, the investigation of past eras, favourable to spiritual and educational work, can be particularly encouraging. The interested reader will find these ideas, but not only, in the seven titles of the first section: Intersections in artistic research: the model of the Other and the culture of mobility.
Classic research themes are always relevant, beyond fashions and cultural directions. New questions about the meanings of music, the unearthing of old manuscript documents, advances in theories of musical perception, semantic, structural and interpretative analysis of some of the opera studied during the doctoral internship – all these shape the issues of the second section: Fundamental musicology vs performing art.
Fulfilled by two book reviews, extended critical commentaries of some emblematic titles in the Romanian musicological actuality, the current volume unites scientific contributions signed by established musicologists and, above all, by representatives of the new generation of researchers, teachers, artists, doctoral students from the traditional university music centres of the country: Iași, Cluj-Napoca, Bucharest.
Laura-Otilia Vasiliu, Professor PhDEditor-in-chief
-
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 26 Nr. 25-26 (2022)Volumele reunite 25-26 ale periodicului științific Artes. Revistă de muzicologie publică, în primul rând, lucrările prezentate la Conferința Internațională a Școlilor Doctorale din Universitatea Națională de Arte „George Enescu” (4-6 noiembrie, 2021). Tema conferinței – Sensuri ale interpretării în cercetarea artistică – a fost deosebit de ofertantă pentru cercetarea de specialitate.
În muzică, interpretarea este un fenomen concret și individualizat, cum nu se întâlnește în celelalte arte, diferențiindu-se inclusiv de manifestarea teatrală. Problematica interpretării, ce privește analiza unui fenomen sensibil, practic, emoțional, estetic, este subiect mai nou în cercetarea muzicală, în ultimii ani fiind tratat și din punct de vedere teoretic. Ne apropiem astfel de ceea ce vor să spună teoreticienii cercetării prin artistic research, concept încă prea puțin dezvoltat în muzică. Cu toate acestea, la nivelul studiilor doctorale există tendința de a asocia cercetarea cu observația asupra propriului proces creator, autorul fiind și cercetător și obiectul cercetării în lucrări auto-analitice și autoreferențiale. Dezvoltarea acestei practici este încurajatoare pentru concluziile la care pot să ajungă muzicologii peste timp, receptând multiplele nuanțe ale procesului de creație interpretativă. Muzicologia clasică este altceva, o știință în care toate ideile și informațiile lansate trebuie probate prin date, prin rezultate ale investigației, analizei – un fenomen obiectiv de gândire. Abia de puțin timp, în perioada post-structuralistă, teoriile hermeneutice au pătruns în muzicologie, determinând o mai largă adresabilitate a textului, ce poate interesa nu doar specialiștii, ci intelectualii, în general, cercul mai larg de melomani, artiști cu opțiuni diferite din zona vizuală sau performativă.
Lansând această direcție și în reflecția teoretică a muzicienilor ieșeni, conferința Sensuri ale interpretării în cercetarea artistică și articolele publicate în revistă se înscriu în noua tendință a muzicologiei de a integra observația critică de nuanță subiectivă în analiza creației, interpretării și textului științific din literatura dedicată artei sonore. Actualul volum din Artes. Revistă de muzicologie se recomandă prin titluri de interes și autori de notorietate, dar și prin lucrări ale tinerei generații de cercetători – toate grupate în cele trei secțiuni: 1. Direcții, teme, stiluri noi în hermeneutica artei sonore; 2. Studii de bizantinologie – metode clasice extinse; 3. Cercetări doctorale. Dedicăm cele două numere ale revistei doamnei profesor Liliana Gherman, inițiatoarea și editorul inițial al revistei Artes, muzicolog modern și riguros, și doamnei profesor Gabriela Ocneanu, cercetător pasionat al istoriei muzicii și bizantinologiei – ambele dispărute dintre noi în anul 2021.Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 25 Nr. 25-26 (2022)Volumele reunite 25-26 ale periodicului științific Artes. Revistă de muzicologie publică, în primul rând, lucrările prezentate la Conferința Internațională a Școlilor Doctorale din Universitatea Națională de Arte „George Enescu” (4-6 noiembrie, 2021). Tema conferinței – Sensuri ale interpretării în cercetarea artistică – a fost deosebit de ofertantă pentru cercetarea de specialitate.
În muzică, interpretarea este un fenomen concret și individualizat, cum nu se întâlnește în celelalte arte, diferențiindu-se inclusiv de manifestarea teatrală. Problematica interpretării, ce privește analiza unui fenomen sensibil, practic, emoțional, estetic, este subiect mai nou în cercetarea muzicală, în ultimii ani fiind tratat și din punct de vedere teoretic. Ne apropiem astfel de ceea ce vor să spună teoreticienii cercetării prin artistic research, concept încă prea puțin dezvoltat în muzică. Cu toate acestea, la nivelul studiilor doctorale există tendința de a asocia cercetarea cu observația asupra propriului proces creator, autorul fiind și cercetător și obiectul cercetării în lucrări auto-analitice și autoreferențiale. Dezvoltarea acestei practici este încurajatoare pentru concluziile la care pot să ajungă muzicologii peste timp, receptând multiplele nuanțe ale procesului de creație interpretativă. Muzicologia clasică este altceva, o știință în care toate ideile și informațiile lansate trebuie probate prin date, prin rezultate ale investigației, analizei – un fenomen obiectiv de gândire. Abia de puțin timp, în perioada post-structuralistă, teoriile hermeneutice au pătruns în muzicologie, determinând o mai largă adresabilitate a textului, ce poate interesa nu doar specialiștii, ci intelectualii, în general, cercul mai larg de melomani, artiști cu opțiuni diferite din zona vizuală sau performativă.
Lansând această direcție și în reflecția teoretică a muzicienilor ieșeni, conferința Sensuri ale interpretării în cercetarea artistică și articolele publicate în revistă se înscriu în noua tendință a muzicologiei de a integra observația critică de nuanță subiectivă în analiza creației, interpretării și textului științific din literatura dedicată artei sonore. Actualul volum din Artes. Revistă de muzicologie se recomandă prin titluri de interes și autori de notorietate, dar și prin lucrări ale tinerei generații de cercetători – toate grupate în cele trei secțiuni: 1. Direcții, teme, stiluri noi în hermeneutica artei sonore; 2. Studii de bizantinologie – metode clasice extinse; 3. Cercetări doctorale. Dedicăm cele două numere ale revistei doamnei profesor Liliana Gherman, inițiatoarea și editorul inițial al revistei Artes, muzicolog modern și riguros, și doamnei profesor Gabriela Ocneanu, cercetător pasionat al istoriei muzicii și bizantinologiei – ambele dispărute dintre noi în anul 2021.Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 24 Nr. 23-24 (2021)Actualul volum Artes. Revistă de muzicologie (reunind numerele 23-24) continuă și dezvoltă temele de studiu consacrate, profilate pe cercetarea istorică, analiză muzicală, interpretare – psihologie – pedagogie, în conexiuni variate, și pe investigații specializate în aria bizantinologiei. Cele mai multe titluri au fost prezentate la Conferința cu participare internațională „Artă și cercetare – provocări contemporane” organizată de școala doctorală în 6-7 noiembrie, 2020 – eveniment științific ce a produs un viu dialog între maeștri și discipoli, muzicologi consacrați și tineri cercetători. Reflectând emulația conferinței, volumul asociază cercetări fundamentale semnate de seniori ai muzicologiei – Gheorghe Duțică, Carmen Chelaru, Elena Chircev, Alex Vasiliu, Laura-Otilia Vasiliu – cu studii științifice riguroase, elaborate de specialiști din generațiile mai tinere – Leonard Dumitriu, Zamfira Dănilă, Adrian Sîrbu, Mihaela Balan, Consuela Radu-Țaga & Dumitriana Condurache Rosina Filimon ș.a. – și cu lucrări de debut, scrise de doctoranzi ai Universității Naționale de Arte „George Enescu”, Universității „Transilvania” din Brașov, Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și ai Universității „ Al. I. Cuza” din Iași.
Cititorii revistei pot beneficia de pluralitatea tematică, de ideile unor bogate referințe bibliografice, de analize muzicale savante sau de un bun nivel profesional, de conexiuni culturale stimulatoare pentru gândirea muzicologică actuală, de cercetări de larg interes. Dintre acestea, recomandăm studiul interdisciplinar Istorie – Cultură – Muzică în secolul 18 românesc, o reconstituire minuțioasă a veacului fanariot, însoțită de analiza comparată a realității românești și europene, Ion Baciu – un muzician care trebuie redescoperit – cercetare documentată a realizărilor artistice de vârf și a stilului dirijoral, la împlinirea a 90 de ani de la naștere, Glasurile Zidirii. Oratoriul Chemări spre mântuire (Pelerini la Sfânta Parascheva) de Viorel Munteanu – analiză hermeneutică și componistică a unei creații unice în muzica contemporană, Tradiție și particularități în abordarea teoriei muzicii psaltice în România – secolul al XX-lea – investigarea nașterii și evoluției muzicologiei bizantine autohtone, „Noi istorii ale muzicilor românești” – cea mai importantă apariție editorială în muzicologia românească a ultimilor ani, recenzie analitică extinsă a unor volume fundamentale pentru relevarea artei sonore naționale. Recomandările ar putea continua, dar las cititorul să descopere articolele care îl interesează, care îi inspiră reflecția și condeiul, care dau avânt propriei cercetări.Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 23 Nr. 23-24 (2021)Actualul volum Artes. Revistă de muzicologie (reunind numerele 23-24) continuă și dezvoltă temele de studiu consacrate, profilate pe cercetarea istorică, analiză muzicală, interpretare – psihologie – pedagogie, în conexiuni variate, și pe investigații specializate în aria bizantinologiei. Cele mai multe titluri au fost prezentate la Conferința cu participare internațională „Artă și cercetare – provocări contemporane” organizată de școala doctorală în 6-7 noiembrie, 2020 – eveniment științific ce a produs un viu dialog între maeștri și discipoli, muzicologi consacrați și tineri cercetători. Reflectând emulația conferinței, volumul asociază cercetări fundamentale semnate de seniori ai muzicologiei – Gheorghe Duțică, Carmen Chelaru, Elena Chircev, Alex Vasiliu, Laura-Otilia Vasiliu – cu studii științifice riguroase, elaborate de specialiști din generațiile mai tinere – Leonard Dumitriu, Zamfira Dănilă, Adrian Sîrbu, Mihaela Balan, Consuela Radu-Țaga & Dumitriana Condurache Rosina Filimon ș.a. – și cu lucrări de debut, scrise de doctoranzi ai Universității Naționale de Arte „George Enescu”, Universității „Transilvania” din Brașov, Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și ai Universității „ Al. I. Cuza” din Iași.
Cititorii revistei pot beneficia de pluralitatea tematică, de ideile unor bogate referințe bibliografice, de analize muzicale savante sau de un bun nivel profesional, de conexiuni culturale stimulatoare pentru gândirea muzicologică actuală, de cercetări de larg interes. Dintre acestea, recomandăm studiul interdisciplinar Istorie – Cultură – Muzică în secolul 18 românesc, o reconstituire minuțioasă a veacului fanariot, însoțită de analiza comparată a realității românești și europene, Ion Baciu – un muzician care trebuie redescoperit – cercetare documentată a realizărilor artistice de vârf și a stilului dirijoral, la împlinirea a 90 de ani de la naștere, Glasurile Zidirii. Oratoriul Chemări spre mântuire (Pelerini la Sfânta Parascheva) de Viorel Munteanu – analiză hermeneutică și componistică a unei creații unice în muzica contemporană, Tradiție și particularități în abordarea teoriei muzicii psaltice în România – secolul al XX-lea – investigarea nașterii și evoluției muzicologiei bizantine autohtone, „Noi istorii ale muzicilor românești” – cea mai importantă apariție editorială în muzicologia românească a ultimilor ani, recenzie analitică extinsă a unor volume fundamentale pentru relevarea artei sonore naționale. Recomandările ar putea continua, dar las cititorul să descopere articolele care îl interesează, care îi inspiră reflecția și condeiul, care dau avânt propriei cercetări.Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 22 Nr. 21-22 (2020)Conținutul volumelor 21-22 ale periodicului științific Artes. Revistă de Muzicologie / Artes. Journal of Musicology reflectă și continuă tematica Simpozionului Internațional de Muzicologie, organizat la Iași în noiembrie 2019. Pentru acest eveniment academic, membrii Centrului de Cercetare „Știința muzicii” au lansat o nouă orientare de studiu, sintetizată în genericul „Receptarea și cercetarea fenomenului muzical în actualitate”. Fiecare dintre cele două noțiuni a devenit, în ultimul timp, subiect-cheie în dinamica interesului științific în artă. Tratarea operei, a artistului prin prisma variabilității receptării este încă o temă controversată în muzicologie, iar asocierea sa cu problematica ideologiei sociale și politice a creat un adevărat val de reconsiderări valorice în scrierile fostelor țări comuniste. Pentru împlinirea acestui tip de cercetare, abordarea tematică este interdisciplinară, solicitând elaborarea unor sinteze și evaluări istorice, studiul arhivelor și al mărturiilor biografice, interpretări artistice interferate, analiza muzicală propriu-zisă. Cea de-a doua noțiune-cheie din tematica simpozionului și a volumului pe care îl prefațăm, cercetarea – miezul activității academice și științifice – își etalează noi parametri ca urmare a schimbării radicale a accesului la cunoaștere, dar și a conexiunii cu lumea artistică din care importă o doză de subiectivism. Cercetarea în muzică, la fel ca în alte domenii umaniste, își reconfigurează criteriile de stratificare a surselor documentare, cele digitate deținând o tot mai mare pondere, relativizându-și raporturile duale între extreme: originalitate – pastișare, autenticitate – simulare, distanțare obiectivă – implicare subiectivă etc. În acest nou peisaj, cercetătorul-artist este tot mai prezent, asumându-și metodele documentării și discursului științific, dar îmbogățind textul cu mărturia trăirii actului creației. Cele patru secțiuni tematice – A. Istorie muzicală. Noi direcții în interpretarea trecutului artistic; B. Viziuni analitice asupra creației muzicale moderne și contemporane; C. Interpretarea muzicală în actualitate; D. Etnomuzicologie și muzică sacră – sunt acoperite de studii de real interes, aparținând unor profesori sau doctoranzi de la importante instituții de învățământ universitar din România și Republica Moldova. Fără a oferi (deocamdată) o imagine închegată a principiilor și metodelor de cercetare în artă, articolele publicate reflectă elocvent linia contemporană a studiului teoretic, fundamentat pe experiența receptării și trăirii actului artistic.
Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 21 Nr. 21-22 (2020)Conținutul volumelor 21-22 ale periodicului științific Artes. Revistă de Muzicologie / Artes. Journal of Musicology reflectă și continuă tematica Simpozionului Internațional de Muzicologie, organizat la Iași în noiembrie 2019. Pentru acest eveniment academic, membrii Centrului de Cercetare „Știința muzicii” au lansat o nouă orientare de studiu, sintetizată în genericul „Receptarea și cercetarea fenomenului muzical în actualitate”. Fiecare dintre cele două noțiuni a devenit, în ultimul timp, subiect-cheie în dinamica interesului științific în artă. Tratarea operei, a artistului prin prisma variabilității receptării este încă o temă controversată în muzicologie, iar asocierea sa cu problematica ideologiei sociale și politice a creat un adevărat val de reconsiderări valorice în scrierile fostelor țări comuniste. Pentru împlinirea acestui tip de cercetare, abordarea tematică este interdisciplinară, solicitând elaborarea unor sinteze și evaluări istorice, studiul arhivelor și al mărturiilor biografice, interpretări artistice interferate, analiza muzicală propriu-zisă. Cea de-a doua noțiune-cheie din tematica simpozionului și a volumului pe care îl prefațăm, cercetarea – miezul activității academice și științifice – își etalează noi parametri ca urmare a schimbării radicale a accesului la cunoaștere, dar și a conexiunii cu lumea artistică din care importă o doză de subiectivism. Cercetarea în muzică, la fel ca în alte domenii umaniste, își reconfigurează criteriile de stratificare a surselor documentare, cele digitate deținând o tot mai mare pondere, relativizându-și raporturile duale între extreme: originalitate – pastișare, autenticitate – simulare, distanțare obiectivă – implicare subiectivă etc. În acest nou peisaj, cercetătorul-artist este tot mai prezent, asumându-și metodele documentării și discursului științific, dar îmbogățind textul cu mărturia trăirii actului creației. Cele patru secțiuni tematice – A. Istorie muzicală. Noi direcții în interpretarea trecutului artistic; B. Viziuni analitice asupra creației muzicale moderne și contemporane; C. Interpretarea muzicală în actualitate; D. Etnomuzicologie și muzică sacră – sunt acoperite de studii de real interes, aparținând unor profesori sau doctoranzi de la importante instituții de învățământ universitar din România și Republica Moldova. Fără a oferi (deocamdată) o imagine închegată a principiilor și metodelor de cercetare în artă, articolele publicate reflectă elocvent linia contemporană a studiului teoretic, fundamentat pe experiența receptării și trăirii actului artistic.
Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 20 Nr. 19-20 (2019)Volumul 19-20 al periodicului Artes. Revistă de muzicologie continuă liniile de cercetare predilecte ale mediului științific ieșean, prilejuite și de această dată de lucrările prezentate la Simpozionul Național de Muzicologie Identitate și contextualitate stilistică în muzica românească, ediția a VIII-a, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași în zilele de 23-24 noiembrie 2018. Arta sonoră modernă de tip academic și muzica psaltică de origine bizantină, cele două universuri cognitive cu tradiție în muzicologia ieșeană sunt complementate de expresia unui alt interes, cel pentru muzica de jazz în melanjurile sale postmoderne.
Viziunea generală a abordărilor științifice dezvoltă și în acest număr sfera analizei comparate – creație muzicală românească vs universală – printr-o reală diversitate tematică, organizată în volum în două mari categorii: A. Istorie muzicală. Noi direcții în interpretarea trecutului artistic și B. Artă și semnificație în creația muzicală contemporană. Cititorul va descoperi studii de muzicologie bazate pe evaluarea și receptarea critică a istoriei recente (lucrări semnate de Tatiana Oltean, Loredana Iațeșen, Laura Otilia Vasiliu), lucrări de cercetare și analiză a patrimoniului psaltic din România (semnate de Irina Zamfira Dănilă și Cătălin Cernătescu), interpretări semantice vizând creații românești, tehnici de compoziție contemporane (studii de Cezara Petrescu, Claudia Nezelschi, Petruța-Maria Coroiu, Cătălin Răsvan), lucrări ce promovează prin analiză valori ale artei muzicale ieșene (realizate de Ciprian Ion și Aurelia Simion), reflecții și cercetări asupra intersecțiilor stilistice contemporane (texte de Alex Vasiliu și Carmen Almășanu) etc.
Volumul reflectă continua ramificare a scrisului despre muzică, reunind lucrări elaborate din perspectiva diferitelor specializări ale domeniului muzical. Viziunea muzicologului se dezvăluie a fi accentuat interdisciplinară și critică, interpretul aprofundează analiza structurii pentru a institui treptat o formă autonomă de decriptare a raportului formă-conținut (amintim aici studiile semnate de Oana-Andreea Severin și Cristina-Nicoleta Șoitu), compozitorul merge drept la țintă, dezvăluind esența mijloacelor de expresie, valoarea lor artistică (ne referim la lucrarea lui Ciprian Ion), inginerul de sunet (Cătălin Răsvan) își servește statutul, oferind informații tehnice utile pentru cei interesați de universul sonor electro-acustic.
Centenarul Marii Uniri, sărbătorit în România în anul 2018, a inspirat evaluări ample ale fenomenelor muzicale românești din ultima sută de ani. Lucrarea muzicologului Carmen Chelaru – Romania in The Last Hundred Years Historical and Musical Considerations. What was done? What are we doing? What to do? – este o amplă cercetare a evoluției paralele a societății și vieții muzicale românești de la Primul Război Mondial până în perioada contemporană, cu selectarea unor arii temporale și evenimente relevante din trecutul istoric și muzical. Investigația beneficiază de lectura unei vaste literaturi axate pe reconsiderarea și reinterpretarea faptelor prin prisma libertății de gândire postideologice. La rândul ei, bizantinologul Elena Chircev configurează o „panoramă” a artei muzicale monodice de tradiție bizantină creată de psalții români în ultima sută de ani – cercetare vastă finalizată într-o sinteză semnificativă, consistent argumentată, privind relația dintre ideologie și muzică religioasă: Creația muzicală românească de sorginte bizantină în perioada 1918-2018.
În secțiunea de recenzii de carte este prezentată o recentă și deosebit de importantă recuperare documentară pentru istoria Universității Naționale de Arte „George Enescu” – Cartea de aur – într-un articol semnat de Carmen Chelaru, autoare principală în redobândirea tomului pierdut.Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 19 Nr. 19-20 (2019)Volumul 19-20 al periodicului Artes. Revistă de muzicologie continuă liniile de cercetare predilecte ale mediului științific ieșean, prilejuite și de această dată de lucrările prezentate la Simpozionul Național de Muzicologie Identitate și contextualitate stilistică în muzica românească, ediția a VIII-a, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași în zilele de 23-24 noiembrie 2018. Arta sonoră modernă de tip academic și muzica psaltică de origine bizantină, cele două universuri cognitive cu tradiție în muzicologia ieșeană sunt complementate de expresia unui alt interes, cel pentru muzica de jazz în melanjurile sale postmoderne.
Viziunea generală a abordărilor științifice dezvoltă și în acest număr sfera analizei comparate – creație muzicală românească vs universală – printr-o reală diversitate tematică, organizată în volum în două mari categorii: A. Istorie muzicală. Noi direcții în interpretarea trecutului artistic și B. Artă și semnificație în creația muzicală contemporană. Cititorul va descoperi studii de muzicologie bazate pe evaluarea și receptarea critică a istoriei recente (lucrări semnate de Tatiana Oltean, Loredana Iațeșen, Laura Otilia Vasiliu), lucrări de cercetare și analiză a patrimoniului psaltic din România (semnate de Irina Zamfira Dănilă și Cătălin Cernătescu), interpretări semantice vizând creații românești, tehnici de compoziție contemporane (studii de Cezara Petrescu, Claudia Nezelschi, Petruța-Maria Coroiu, Cătălin Răsvan), lucrări ce promovează prin analiză valori ale artei muzicale ieșene (realizate de Ciprian Ion și Aurelia Simion), reflecții și cercetări asupra intersecțiilor stilistice contemporane (texte de Alex Vasiliu și Carmen Almășanu) etc.
Volumul reflectă continua ramificare a scrisului despre muzică, reunind lucrări elaborate din perspectiva diferitelor specializări ale domeniului muzical. Viziunea muzicologului se dezvăluie a fi accentuat interdisciplinară și critică, interpretul aprofundează analiza structurii pentru a institui treptat o formă autonomă de decriptare a raportului formă-conținut (amintim aici studiile semnate de Oana-Andreea Severin și Cristina-Nicoleta Șoitu), compozitorul merge drept la țintă, dezvăluind esența mijloacelor de expresie, valoarea lor artistică (ne referim la lucrarea lui Ciprian Ion), inginerul de sunet (Cătălin Răsvan) își servește statutul, oferind informații tehnice utile pentru cei interesați de universul sonor electro-acustic.
Centenarul Marii Uniri, sărbătorit în România în anul 2018, a inspirat evaluări ample ale fenomenelor muzicale românești din ultima sută de ani. Lucrarea muzicologului Carmen Chelaru – Romania in The Last Hundred Years Historical and Musical Considerations. What was done? What are we doing? What to do? – este o amplă cercetare a evoluției paralele a societății și vieții muzicale românești de la Primul Război Mondial până în perioada contemporană, cu selectarea unor arii temporale și evenimente relevante din trecutul istoric și muzical. Investigația beneficiază de lectura unei vaste literaturi axate pe reconsiderarea și reinterpretarea faptelor prin prisma libertății de gândire postideologice. La rândul ei, bizantinologul Elena Chircev configurează o „panoramă” a artei muzicale monodice de tradiție bizantină creată de psalții români în ultima sută de ani – cercetare vastă finalizată într-o sinteză semnificativă, consistent argumentată, privind relația dintre ideologie și muzică religioasă: Creația muzicală românească de sorginte bizantină în perioada 1918-2018.
În secțiunea de recenzii de carte este prezentată o recentă și deosebit de importantă recuperare documentară pentru istoria Universității Naționale de Arte „George Enescu” – Cartea de aur – într-un articol semnat de Carmen Chelaru, autoare principală în redobândirea tomului pierdut.Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 18 Nr. 17-18 (2018)Numerele 17-18, reunite in actualul volum al periodicului științific Artes. Revistă de muzicologie, asociază două arii fundamentale ale cercetării muzicale, bizantinologia și muzicologia creației academice, aflate încă, prin adâncirea specializărilor, în zone distincte, neintersectabile. Temele propuse pentru cele două secțiuni inițiază, de data aceasta, un proces de comunicare. Bizantinologii au fost provocați să evalueze realizările muzicologiei bizantine prin focusarea atenției asupra lucrărilor de referință, a personalităților teoretice de vârf și a direcțiilor principale de investigație. Muzicologii generaliști au luat act de integrarea domeniului, a metodelor istoriografice, a celor de analiză semiografică și semiotică ale bizantinologiei sau au descoperit punți de legătură între sacru și profan în scrieri contemporane.
Dacă primul studiu subsumat temei Cercetarea muzicii bisericești de tradiție bizantină – „Duhul” vechilor chinonice, semnat de Adrian Sîrbu (doctorand al Universității „Aristotelis” din Salonic, Grecia, sub îndrumarea profesorului Maria Alexandru) – înfăptuiește o autentică monografie de gen, referințele științifice aparținând literaturii bizantinologice actuale, textele următoare omagiază nume mari ale lumii psaltice românești. Codruț-Dumitru Scurtu (doctor al Universității Naționale de Muzică București, susținând teza sub îndrumarea Prof. dr. Sebastian Barbu-Bucur) aduce noi mărturii despre importanța activității de creație psaltică a mitropolitului Iosif Naniescu, alăturându-l corifeilor Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Dimitrie Suceveanu. Prof. univ. dr. Elena Chircev (Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și Conf. univ. dr. Irina-Zamfira Dănilă (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași) – nume consacrate ale bizantinologiei – omagiază două personalități de vârf ale creației și cercetării muzicii psaltice românești: Sebastian Barbu-Bucur și Constantin Catrina.
Studiile grupate sub genericul Creația, muzicologia și interpretarea muzicală în actualitate stimulează interesul comunității științifice pentru cunoașterea noilor direcții și tehnici de hermeneutică muzicală. Secțiunea debutează cu lucrarea fundamentală pentru această arie tematică – Aspecte ale semanticii muzicale din perspectiva structuralismului, semioticii şi naratologiei aparținând Asist. univ. dr. Mihaela Georgiana Balan (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași), continuând cu cercetări ce propun aplicații punctuale, fie asupra actului componistic – Conotații interpretativ-componistice din perspectivă muzicologică (Prof. univ. dr. Nelida Nedelcuț și Lect. univ. dr. Lucian Ghișa de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca), fie în aria lingvistică a interpretării semantice – Decodificarea mesajului muzical prin analogia structurală între limbajul verbal şi cel muzical (Lect. univ. dr. Rosina Filimon – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași). Analiza creației moderne este reprezentată prin studiul Tematica – element arhitectonic primordial în structurarea formei de fugă în muzica secolului XX, elaborat cu temeinicie de Lect. univ. dr. Gabriela Vlahopol (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași), iar problematica actuală a interpretării muzicale este schițată în lucrarea Practica interpretării – analize comparative, semnat de Prof. univ. dr. Petruța-Maria Coroiu împreună cu doctoranda sa, Alexandra Belibou (Universitatea „Transilvania” din Brașov).
Tematica volumului este extinsă prin lucrări de real interes pentru societatea muzicală românească, și nu numai. Dacă studiul Imnurile naționale ale românilor, scurte considerații istorice, stilistice, estetice (Prof. univ. dr. Carmen Chelaru – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași) are o valoare culturală autentică, înscriindu-se în valul actual de reconsiderare a informațiilor și judecăților privind istoria, lucrările Receptarea critică a muzicii ieșene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Alexandru Flechtenmacher (Dalia Rusu-Persic – doctorand al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, sub îndrumarea Prof. univ. dr. Laura Otilia Vasiliu) și Ioan Pavalache – coordonate poliptice ale unei vieți de muzician (studiu realizat de Lect. univ. dr. Consuela Radu-Țaga de la aceeași universitate) sunt contribuții reale la cunoașterea culturii muzicale ieșene.
Și în prezentul volum, cartea muzicală este în atenția noastră. Monografia de anvergură enciclopedică – Patru secole de lied de Grigore Constantinescu, volumul de studii Prin labirintul muzicii contemporane, elaborat cu rigoare și știință de Luminița Duțică și O istorie filocalică a muzicii de Petruța-Maria Coroiu, titlu ce acoperă inedite corespondențe între texte religioase ortodoxe și capodopere ale muzicii clasice, sunt comentate și promovate prin recenzii pătrunzătoare.
Dacă în peisajul muzicologic universal, știința muzicii își caută sprijin în disciplinele surori, de la lingvistică la psihologia percepției, de la istoriografia și sociologia politică la informatică și media, dezvăluind o îngrijorătoare tendință centrifugală, intersecțiile dintre bizantinologia muzicală și studiul artei sonore academice pot contribui la spiritualizarea actului de cercetare muzicală și la cunoașterea mai nuanțată a expresiei artistice proprie creatorului din sudestul Europei.
Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 17 Nr. 17-18 (2018)Numerele 17-18, reunite in actualul volum al periodicului științific Artes. Revistă de muzicologie, asociază două arii fundamentale ale cercetării muzicale, bizantinologia și muzicologia creației academice, aflate încă, prin adâncirea specializărilor, în zone distincte, neintersectabile. Temele propuse pentru cele două secțiuni inițiază, de data aceasta, un proces de comunicare. Bizantinologii au fost provocați să evalueze realizările muzicologiei bizantine prin focusarea atenției asupra lucrărilor de referință, a personalităților teoretice de vârf și a direcțiilor principale de investigație. Muzicologii generaliști au luat act de integrarea domeniului, a metodelor istoriografice, a celor de analiză semiografică și semiotică ale bizantinologiei sau au descoperit punți de legătură între sacru și profan în scrieri contemporane.
Dacă primul studiu subsumat temei Cercetarea muzicii bisericești de tradiție bizantină – „Duhul” vechilor chinonice, semnat de Adrian Sîrbu (doctorand al Universității „Aristotelis” din Salonic, Grecia, sub îndrumarea profesorului Maria Alexandru) – înfăptuiește o autentică monografie de gen, referințele științifice aparținând literaturii bizantinologice actuale, textele următoare omagiază nume mari ale lumii psaltice românești. Codruț-Dumitru Scurtu (doctor al Universității Naționale de Muzică București, susținând teza sub îndrumarea Prof. dr. Sebastian Barbu-Bucur) aduce noi mărturii despre importanța activității de creație psaltică a mitropolitului Iosif Naniescu, alăturându-l corifeilor Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Dimitrie Suceveanu. Prof. univ. dr. Elena Chircev (Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și Conf. univ. dr. Irina-Zamfira Dănilă (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași) – nume consacrate ale bizantinologiei – omagiază două personalități de vârf ale creației și cercetării muzicii psaltice românești: Sebastian Barbu-Bucur și Constantin Catrina.
Studiile grupate sub genericul Creația, muzicologia și interpretarea muzicală în actualitate stimulează interesul comunității științifice pentru cunoașterea noilor direcții și tehnici de hermeneutică muzicală. Secțiunea debutează cu lucrarea fundamentală pentru această arie tematică – Aspecte ale semanticii muzicale din perspectiva structuralismului, semioticii şi naratologiei aparținând Asist. univ. dr. Mihaela Georgiana Balan (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași), continuând cu cercetări ce propun aplicații punctuale, fie asupra actului componistic – Conotații interpretativ-componistice din perspectivă muzicologică (Prof. univ. dr. Nelida Nedelcuț și Lect. univ. dr. Lucian Ghișa de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca), fie în aria lingvistică a interpretării semantice – Decodificarea mesajului muzical prin analogia structurală între limbajul verbal şi cel muzical (Lect. univ. dr. Rosina Filimon – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași). Analiza creației moderne este reprezentată prin studiul Tematica – element arhitectonic primordial în structurarea formei de fugă în muzica secolului XX, elaborat cu temeinicie de Lect. univ. dr. Gabriela Vlahopol (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași), iar problematica actuală a interpretării muzicale este schițată în lucrarea Practica interpretării – analize comparative, semnat de Prof. univ. dr. Petruța-Maria Coroiu împreună cu doctoranda sa, Alexandra Belibou (Universitatea „Transilvania” din Brașov).
Tematica volumului este extinsă prin lucrări de real interes pentru societatea muzicală românească, și nu numai. Dacă studiul Imnurile naționale ale românilor, scurte considerații istorice, stilistice, estetice (Prof. univ. dr. Carmen Chelaru – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași) are o valoare culturală autentică, înscriindu-se în valul actual de reconsiderare a informațiilor și judecăților privind istoria, lucrările Receptarea critică a muzicii ieșene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Alexandru Flechtenmacher (Dalia Rusu-Persic – doctorand al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, sub îndrumarea Prof. univ. dr. Laura Otilia Vasiliu) și Ioan Pavalache – coordonate poliptice ale unei vieți de muzician (studiu realizat de Lect. univ. dr. Consuela Radu-Țaga de la aceeași universitate) sunt contribuții reale la cunoașterea culturii muzicale ieșene.
Și în prezentul volum, cartea muzicală este în atenția noastră. Monografia de anvergură enciclopedică – Patru secole de lied de Grigore Constantinescu, volumul de studii Prin labirintul muzicii contemporane, elaborat cu rigoare și știință de Luminița Duțică și O istorie filocalică a muzicii de Petruța-Maria Coroiu, titlu ce acoperă inedite corespondențe între texte religioase ortodoxe și capodopere ale muzicii clasice, sunt comentate și promovate prin recenzii pătrunzătoare.
Dacă în peisajul muzicologic universal, știința muzicii își caută sprijin în disciplinele surori, de la lingvistică la psihologia percepției, de la istoriografia și sociologia politică la informatică și media, dezvăluind o îngrijorătoare tendință centrifugală, intersecțiile dintre bizantinologia muzicală și studiul artei sonore academice pot contribui la spiritualizarea actului de cercetare muzicală și la cunoașterea mai nuanțată a expresiei artistice proprie creatorului din sudestul Europei.
Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 16 Nr. 16 (2016)Muzica românească – identitate și contextualitate stilistică
Cum se situează creația muzicală românească în contextul european sau universal – iată tema fundamentală a cercetării muzicologice din România ultimilor 20 de ani, la care se afiliază și conținutul volumului 16 din Artes. Revistă de muzicologie. Prin studierea componisticii românești, istorice și contemporane, în relație cu lumea muzicală, semnatarii articolelor din acest număr, prezenți și în simpozionul cu tematică similară din cadrul celei de-a XIX-a ediții a FESTIVALULUI MUZICII ROMÂNEȘTI, Iași, octombrie 2016, intenționează depășirea stadiului anilor 1970-1990, perioadă de vârf, dar în care s-au asociat, în mod paradoxal, trăsături oponente. Pe de o parte, au erupt bogăția informației, substanțialitatea, nivelul științific și originalitatea, mai ales în studierea creației enesciene. Pe de altă parte, însă, ideologizarea naționalistă sau abstractizarea/conceptualizarea analizei limbajului muzical, dublate de lipsa traducerii textelor în limbi de circulație europeană, au determinat formarea unei imagini unilaterale, parțiale și au adâncit nivelul scăzut de cunoaștere a muzicii noastre în lumea artistică și științifică internațională. Studiile cuprinse în prezentul număr al revistei, deși de anvergură diferită, oferă subiecte inedite în aria tematică anunțată: repunerea în discuție a muzicii românești vechi prin prisma relativismului din cercetarea contemporană a istoriei, reevaluarea unor creații sau scrieri despre muzică prin conectarea lor la sursele europene ale timpului, contribuții punctuale la cunoașterea unor compoziții, concepte teoretice, a unor creatori români din teritorii învecinate, analize în premieră ale unor lucrări recente etc. Continuăm prezentarea de carte muzicală cu recenzia asupra unei substanțiale și semnificativ-reparatorie cercetări de folcloristică românească. Doctoranzi, muzicologi în plină dezvoltare sau personalități ale cercetării muzicale din Iași, București, Chișinău, Brașov – autori cuprinși în numărul 16 din Artes. Revistă de muzicologie – propun un dialog al ideilor și imaginilor asupra artei sonore românești prin mijloacele și direcțiile contemporane ale științei muzicale.Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Artes. Revista de Muzicologie
Volum 15 Nr. 15 (2015)Creație, viață muzicală și intersecții culturale în zona Moldovei
Numărul 15 al revistei Artes – denumită din acest moment Artes. Revistă de muzicologie – grupează studii științifice și recenzii de carte ce reflectă preocupările pentru cercetarea creației și a fenomenelor culturale născute în, sau definind zona Moldovei, cu extensie spre Basarabia și Ucraina. Conținutul de idei pare a prelungi spiritul Conferinței Internaționale de Muzicologie, România muzicală și culturile învecinate. Tradiții, influențe, identități, conferință organizată de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” în 2013 – eveniment ce a evidențiat existența multiplelor legături muzical-culturale în zona Europei de Est și Sud-Est, o tematică muzicologică aflată încă în proces de investigare. Colaborarea muzicologiei ieșene cu cercetarea întreprinsă la Chișinău, printr-un dialog științific ce are deja o tradiție și, de dată recentă, cu etnomuzicologia practicată la Cernăuți, face posibilă o analiză comparativă, atât a tradițiilor folclorice, cât și a componisticii actuale. Studiile din prezentul număr reflectă totodată activitatea muzicologică ieșeană, unele fiind la origine comunicări științifice prezentate la Simpozionul de muzicologie Identitate și contextualitate stilistică în creația muzicală românească, ediția a VI-a, 2014. Alte articole prezintă cercetări în aria de conținut formulată. Abordările muzicologice, atât la nivelul subdomeniilor, cât și a tehnicilor de analiză, sunt diferite, urmărindu-se însă respectarea acelorași parametri științifici: încadrarea în sfera de cercetare, prin referințe consistente, claritate și coerență a conținutului, acuratețe terminologică și aport de originalitate în cadrul subiectului. O primă categorie de articole ilustrează istoria muzicală ieșeană, având profil general de cercetare istoriografică – „Zidiri muzicale ieșene disparate sau pe cale de dispariție”, studiu elaborat de muzicologul și profesorul de istoria muzicii Carmen Chelaru – sau monografică – „Ella Urmă, o viaţă dedicată cântului ieşean”, semnat de Loredana Iațeșen, cercetătoare interesată și de creația istorică a Iașului muzical. Acest număr cuprinde și studii despre compozitori români contemporani de origine moldovenească – o analiză originală asupra unor miniaturi vocale scrise de Felicia Donceanu (născută la Bacău) – „O viziune hermeneutică asupra liedurilor Cu penetul şi La mijloc de codru des de Felicia Donceanu” –, oferită de tânăra muzicologă Mihaela-Georgiana Balan și studiul monografic asupra componisticii și muzicologiei lui Liviu Dănceanu (născut la Roman), „Liviu Dănceanu – Reflectarea muzicii vs muzica reflecţiei”, de Laura Otilia Vasiliu. Tradițiile și creatia contemporană din vechile teritorii românești, Bucovina și Basarabia, sunt reprezentate de studiul „Folk musical creativity in the development of cultural traditions among youth”, o privire comparată românoucraineană dezbătută de Yaryna Vyshpinska de la „Yuriy Fedkovych” Chernivtsi National University. Totodată, aspecte ale componisticii și muzicologiei din Republica Moldova apar în mod elocvent în articolul „Ipostaze ale creației lui Gheorghe Neaga reflectate de muzicologia lui Vladimir Axionov” de Natalia Chiciuc, doctorand la Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice din Chișinău. Începând cu acest număr, revista publică și recenzii de carte, selectând importante publicații referitoare la creația muzicală ieșeană (Carmen Chelaru (coord.), Studii de muzicologie de & despre Vasile Spătărelu –, Iași, Editura Artes, 2015), volume de referință, lansate la Iași (Grigore Constantinescu, Patru secole de operă. Istorie și stiluri, personalități creatoare, capodopere, repertorii, București, Editura ONB, 2014) sau reprezentând titluri bibliografice fundamentale și pentru cercetarea muzicală actuală (Manfred F. Bukofzer, Music in the Baroque Era, London, J. M. Dent & Sons LTD, 1948).
Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu -
Revista Artes nr. 14
Volum 14 Nr. 14 (2014)Volumul al 14-lea al revistei ,,Artes” conține o serie de comunicări susținute în cadrul Conferinţei Internaționale de Muzicologie organizată în perioada 4-7 iulie 2013 de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași în colaborare cu Regional Association for the Balkan Countries of the International Musicological Society (IMS), cu tema ”Musical Romania and the neighbouring cultures: traditions, influences, identities”. Autorii sunt cercetători din Grecia, Croaţia, Serbia şi România. De asemenea, au fost incluse în volum alte patru studii, semnate de specialişti din Iaşi, Bucureşti şi Timişoara, care contribuie la lărgirea tematicii propuse inițial.
Revista apare în variantă bilingvă româno-engleză, traducerile fiind realizate prin grija autorilor.
-
Revista Artes nr. 13
Volum 13 Nr. 13 (2013)Prezentul volum, al 13-lea, al revistei „Artes” reprezintă o noutate, prin faptul că abordează teme de bizantinologie muzicală, realizându-se astfel o lărgire a tematicii generale de muzicologie. Această nouă deschidere a fost posibilă prin integrarea sub numele de „Artes” a revistei de arte bizantine „Byzantion romanicon” a specializării Muzică religioasă. În decursul celor 17 ani care au trecut de când a fost înființată, la inițiativa şi sub coordonarea Preot conf. univ. dr. Florin Bucescu și a doamnei prof. univ. dr. Gabriela Ocneanu, revista de arte bizantine „Byzantion Romanicon” a înregistrat un număr total de 9 apariții, remarcabile contribuții în planul cercetării și valorificării muzicii de tradiție bizantină. Astăzi, revista „Byzantion Romanicon” își găsește un nou cadru, cu siguranță de bun augur pentru afirmarea și confirmarea și pe plan internațional a cercetării în domeniul bizantinologiei muzicale românești.
Așadar, volumul al 13-lea al revistei „Artes” conține comunicări susținute în cadrul Simpozionului Internațional de Bizantinologie organizat în 13-14 iulie 2012 la Universitatea Națională de Arte ,,George Enescu” din Iași, cu tema Intervale și ehuri. Genul cromatic. Ornamentica în muzica românească de tradiție bizantină. De asemenea, au fost incluse în volum alte două importante studii care, deși nu se înscriu în problematica Simpozionului, reprezintă contribuții valoroase la lărgirea tematicii propuse inițial. -
Revista Artes nr. 12
Volum 12 Nr. 12 (2012)Prezentul volum cuprinde, pe de o parte, comunicări ştiinţifice prezentate la Simpozionul naţional de muzicologie desfăşurat sub genericul Identitate şi contextualitate stilistică în muzica românească (Ediţia a V-a Iaşi 2011) iar pe de altă parte lucrări cu tematică diversă elaborate în cadrul doctoranturii. Majoritatea autorilor sunt din Iaşi (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” sau Colegiul Naţional „Octav Băncilă”) dar au fost cuprinşi şi colaboratori din Bucureşti Universitatea Naţională de Muzică), Cluj-Napoca (Academia de Muzică „Gheorghe Dima”), Braşov (Universitatea Transilvania – Facultatea de muzică) şi Constanţa (Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Arte).
Menţionăm că revista apare în variantă bilingvă româno-engleză, traducerile fiind realizate prin grija autorilor. Precizăm totodată că, pentru a conferi unitate volumului, am folosit şi de această dată - ca şi în cazul celorlalte volume deja apărute - în redactarea notelor de subsol sau bibliografice indicaţiile oferite de lucrarea TEHNICA SCRIERII ACADEMICE semnată de Şerban C. Andronescu, apărută la Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti 1997. -
Revista Artes nr. 11
Volum 11 Nr. 11 (2011)Prezentul volum cuprinde lucrari elaborate în perioada care a trecut de la publicarea volumului ARTES 9-10 (2010) sau chiar anterioara acesteia, mai ales în cadrul studiilor doctorale sau post doctorale. Tematica, destul de diversificata si acoperind o sfera larga de preocupari, fost grupata în trei mari capitole: 1) Analize structurale si stilistice, 2) Analize stilisticointerpretative si 3) Analize estetice &i sociologice.
Majoritatea autorilor sunt din Iasi (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” sau Colegiul National „Octav Bancila”) dar au fost cuprinsi si colaboratori din Bucuresti (Universitatea Nationala de Muzica) si Brasov (Universitatea Transilvania – Facultatea de muzica). Mentionam ca începând cu acest numar revista va aparea în varianta bilingva româno-engleza, traducerile fiind realizate prin grija însisi autorilor articolelor.
Precizam totodata ca, pentru a conferi unitate volumului, am folosit si de aceasta data - ca si în cazul celorlalte volume deja aparute - în redactarea notelor de subsol sau bibliografice indicatiile oferite de lucrarea TEHNICA SCRIERII ACADEMICE semnata de Serban C. Andronescu, aparuta la Editura Fundatiei „România de Mâine”, Bucuresti 1997.
