Volum 19 Nr. 19-20 (2019): Artes. Revista de Muzicologie

					Vizualizare Volum 19 Nr. 19-20 (2019): Artes. Revista de Muzicologie

Volumul 19-20 al periodicului Artes. Revistă de muzicologie continuă liniile de cercetare predilecte ale mediului științific ieșean, prilejuite și de această dată de lucrările prezentate la Simpozionul Național de Muzicologie Identitate și contextualitate stilistică în muzica românească, ediția a VIII-a, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași în zilele de 23-24 noiembrie 2018. Arta sonoră modernă de tip academic și muzica psaltică de origine bizantină, cele două universuri cognitive cu tradiție în muzicologia ieșeană sunt complementate de expresia unui alt interes, cel pentru muzica de jazz în melanjurile sale postmoderne.
Viziunea generală a abordărilor științifice dezvoltă și în acest număr sfera analizei comparate – creație muzicală românească vs universală – printr-o reală diversitate tematică, organizată în volum în două mari categorii: A. Istorie muzicală. Noi direcții în interpretarea trecutului artistic și B. Artă și semnificație în creația muzicală contemporană. Cititorul va descoperi studii de muzicologie bazate pe evaluarea și receptarea critică a istoriei recente (lucrări semnate de Tatiana Oltean, Loredana Iațeșen, Laura Otilia Vasiliu), lucrări de cercetare și analiză a patrimoniului psaltic din România (semnate de Irina Zamfira Dănilă și Cătălin Cernătescu), interpretări semantice vizând creații românești, tehnici de compoziție contemporane (studii de Cezara Petrescu, Claudia Nezelschi, Petruța-Maria Coroiu, Cătălin Răsvan), lucrări ce promovează prin analiză valori ale artei muzicale ieșene (realizate de Ciprian Ion și Aurelia Simion), reflecții și cercetări asupra intersecțiilor stilistice contemporane (texte de Alex Vasiliu și Carmen Almășanu) etc.
Volumul reflectă continua ramificare a scrisului despre muzică, reunind lucrări elaborate din perspectiva diferitelor specializări ale domeniului muzical. Viziunea muzicologului se dezvăluie a fi accentuat interdisciplinară și critică, interpretul aprofundează analiza structurii pentru a institui treptat o formă autonomă de decriptare a raportului formă-conținut (amintim aici studiile semnate de Oana-Andreea Severin și Cristina-Nicoleta Șoitu), compozitorul merge drept la țintă, dezvăluind esența mijloacelor de expresie, valoarea lor artistică (ne referim la lucrarea lui Ciprian Ion), inginerul de sunet (Cătălin Răsvan) își servește statutul, oferind informații tehnice utile pentru cei interesați de universul sonor electro-acustic.
Centenarul Marii Uniri, sărbătorit în România în anul 2018, a inspirat evaluări ample ale fenomenelor muzicale românești din ultima sută de ani. Lucrarea muzicologului Carmen Chelaru – Romania in The Last Hundred Years Historical and Musical Considerations. What was done? What are we doing? What to do? – este o amplă cercetare a evoluției paralele a societății și vieții muzicale românești de la Primul Război Mondial până în perioada contemporană, cu selectarea unor arii temporale și evenimente relevante din trecutul istoric și muzical. Investigația beneficiază de lectura unei vaste literaturi axate pe reconsiderarea și reinterpretarea faptelor prin prisma libertății de gândire postideologice. La rândul ei, bizantinologul Elena Chircev configurează o „panoramă” a artei muzicale monodice de tradiție bizantină creată de psalții români în ultima sută de ani – cercetare vastă finalizată într-o sinteză semnificativă, consistent argumentată, privind relația dintre ideologie și muzică religioasă: Creația muzicală românească de sorginte bizantină în perioada 1918-2018.
În secțiunea de recenzii de carte este prezentată o recentă și deosebit de importantă recuperare documentară pentru istoria Universității Naționale de Arte „George Enescu” – Cartea de aur – într-un articol semnat de Carmen Chelaru, autoare principală în redobândirea tomului pierdut.

Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu

Publicat: 2023-05-28

Articles

  • Romania in The Last Hundred Years Historical and Musical Considerations What was done? What are we doing? What to do?

    Carmen Chelaru
    1-45
    DOI: https://doi.org/10.35218/
  • Lirica lui Goethe în viziune schubertiană.Analiza unor trasee inverse creației

    Conf. univ. dr. Oana Andreea Severin
    46-61
    DOI: https://doi.org/10.35218/
  • Principiul variațional în Sonatina pentru vioară și pian de Dinu Lipatti

    Lector univ. dr. Cristina Nicoleta Șoitu
    62-78
    DOI: https://doi.org/10.35218/
  • Opereta Lăsați-mă să cânt! de Gherase Dendrino: între etic, estetic și politic

    Drd. Tatiana Oltean
    79-89
    DOI: https://doi.org/10.35218/
  • Cazul Bretan: paradoxul relației dintre valoare și promovare

    Conf. univ. dr. Loredana Iațeșen
    90-107
    DOI: https://doi.org/10.35218/
  • Mituri antice grecești în opera românească. Jertfirea Ifigeniei de Pascal Bentoiu

    Prof. univ. dr. Laura-Otilia Vasiliu
    108-123
    DOI: https://doi.org/10.35218/
  • Creația muzicală românească de sorginte bizantinăîn perioada 1918-2018

    Prof. univ. dr. Elena Chircev
    124-149
    DOI: https://doi.org/10.35218/
  • Mărturii despre creația lui Nectarie Protopsaltul și alui Nectarie Frimu în Ms. 7 de la Biblioteca MitropolieiMoldovei și Bucovinei din Iași

    Conf. univ. dr. Irina Zamfira Dănilă
    150-174
    DOI: https://doi.org/10.35218/