Ancestralitatea – concept fundamental în creațiacompozitorului Tudor Chiriac

Rezumat

Originar din Republica Moldova, compozitorul Tudor Chiriac și-a construit
întreaga operă artistică pe câteva concepte-cheie precum ancestralitate, identitate, „muzica din note” (concept care-i aparține), etos, modernitate, tradiție ș.a. pe care le regăsim atât în muzica sa, cât și în reflecțiile, principiile muzicale și convingerile
asumate de-a lungul timpului. Tudor Chiriac a realizat în creația sa ceea ce și-a propus, indiferent de preferințele publicului sau de alte opinii, aspect ce subliniază o dată-n plus „crezul” său componistic, de la care nu a abdicat. În prezentul studiu ne propunem să scoatem în evidență mijloacele tehnice și de expresie prin care autorul valorifică în lucrarea Doinatoriu – Opus Sacrum Dacicum conceptul  ancestralității: de la generarea unui nou gen muzical, până la explorarea unor simboluri matriciale ale culturii românești. Racordat la moștenirile ancestrale universale, dar mai ales la cele ce aparțin spațiului geografic  românesc, compozitorul se remarcă prin originalitatea
construcției muzicale, a asocierilor timbrale particulare, precum și printr-o concepție ideatică unică. Preocupat îndeosebi de sensul muzicii pe care o scrie, autorul explorează sonorități deosebit de „vii” și proaspete în contextul culturii muzicale românești, menite să-i întregească viziunea sa componistică, precum și să-i întărească
perspectiva esteticii  muzicale pe care a adoptat-o de-a lungul timpului.