Relevanța contextului în interpretarea muzicologică.Aplicații hermeneutice asupra unor scrieri și creațiimuzicale românești

Autori

  • Professor PhD Laura-Otilia Vasiliu Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași

DOI:

https://doi.org/10.35218/

Cuvinte cheie:

muzicologie, hermeneutică, Noi istorii ale muzicilor românești, Pascal Bentoiu, Amorul Doctor

Rezumat

Percepem tot mai acut, de două decenii încoace, o schimbare majoră în viziunea și stilul muzicologic în limba română: analiza de limbaj și cercetarea istoriografică au trecut în plan secund, comentariul operei, al interpretării sale și caracterizarea stilului, determinate de factorii sociali, politici, biografici, artistici, de mijloacele de expresie ale timpului, concentrând tot mai mult interesul cercetătorilor. Istoria muzicologiei contemporane recunoaște momentul de schimbare a paradigmei de gândire în scrierile anilor 1980 aparținând lui Joseph Kerman: articolul How we got into Analysis, and How to Get Out și volumul Contemplating Music. Autorul critică formalismul și pozitivismul care definește muzicologia, identificată cu analiza muzicală, dezvăluie natura sa ideologică, relația dintre analiză și organicitate fiind ideologia conducătoare. Muzicologul american pledează pentru o formă mai culturală de critică muzicală, susținută de relevarea contextului și a surselor creației aflate în obiectiv. După Kerman, muzicologia a devenit mai discursiv-critică și mai puțin pozitivistă (așa-zis, științifică), fiind preocupată mai mult de interpretare decât de informare asupra detaliilor de scriitură și datelor istorice; și-a recucerit valențele interdisciplinare și a înglobat toate genurile muzicale. Analizând efectele acestei direcții asupra discursului muzicologic românesc, realizăm două studii de caz: 1. recenta lucrare colectivă Noi istorii ale muzicii românești (New Histories of Romanian types of music) coordonată de Valentina Sandu- Dediu și Nicolae Gheorghiță în direcția evidențierii și/sau anulării efectelor ideologiei (naționaliste, realist-socialiste) asupra judecății de valoare a fenomenelor muzicale și de creație antologate; 2. comedia muzicală Amorul doctor de Pascal Bentoiu, privită din perspectiva relației dintre valoarea artistică și traseul cultural frânt de obscuritatea societății românești din prima parte a anilor 1960.

Publicat

2024-04-03